Despre scris

"Cioburi de inima vorbe de stele ecuatii fara contur infinitul vazut in spatiul ciobit de abstract"

Scriu uneori doar de dragul linistii-poezii pe masura ei,iar cand ele ies bantuite de vreo neliniste,atunci,negresit,incep vantul si ploaia.Odata am scris intr-o salcie,caut mereu locuri de o singuratate nastrusnica,sau imprejurari straniu-infantile .Salcia era intr-adevar ospitaliera,prin bratele ei indoite din coate,bune de pusun brat de fan-acolo am iubit candva o femeie...Cand merg la munte ,dupa o zi intreaga haladuita pe carari si potecute stiute cateodata doar de animalele padurii,ma retag catre seara la lumina cate unui foc de tabara si completez ce n-am putut completa in tmpul zilei.O data cu ultimele flacaruice se culca fiecare in bucata ei de jar,imi impaturesc hartiile sile pun sub un pietroi,cu creionul sau altceva de scris alaturi,intru in sacul de dormit,apoi-somnul,ca o pojghita de cenusa peste bulgarii de jeratic.Ce po sa spun mai mult de atat!Oare nu va este de ajuns?